În fiecare an, de Ziua Copilului, ne întoarcem pentru câteva ore la ceva ce adulții uită adesea.
La început. La locul din care am pornit cu toții. Copilăria.
Nu cea din fotografii. Nu cea pe care o măsurăm în ani.
Ci cea care încă există în fiecare dintre noi. Partea aceea care pune întrebări fără teamă.
Care încearcă înainte să știe dacă va reuși. Care dansează fără să se întrebe cine privește.
Care se bucură sincer pentru lucruri mici.
La Rubik, Ziua Copilului nu este despre o petrecere. Este despre amintire. Despre a ne opri pentru o clipă și a ne reaminti că, înainte să devenim adulți preocupați de rezultate, termene și responsabilități, am fost copii.
Iar copiii pe care îi vedem astăzi cresc exact din acea libertate.
În râsetele lor. În jocurile pe care le inventează. În felul în care transformă o masă, o cutie sau o idee într-o lume întreagă.
În această zi, spațiul Rubik s-a umplut de muzică, culoare, bunătăți pregătite de copii și multă bucurie. Dar ceea ce am sărbătorit cu adevărat a fost altceva.
Curajul de a fi autentic.
Bucuria simplă de a fi împreună.
Libertatea de a fi exact cine ești.
Pentru că educația nu începe cu lecțiile.
Începe atunci când un copil se simte suficient de în siguranță încât să fie el însuși.
Iar poate cea mai importantă lecție pe care ne-o oferă copiii, an de an, este aceasta… că nu trebuie să învățăm cum să devenim altcineva. Ci cum să păstrăm vie partea aceea din noi care știe să se mire, să creeze, să iubească și să se bucure.
La Rubik, de Ziua Copilului, am sărbătorit exact asta.

Copilăria 💛

Locul din care pornim cu toții și la care merită să ne întoarcem, din când în când, pentru a ne aminti cine suntem.